Un profesor de matematică, observând că are ceva probleme cu chiuveta din bucătărie, a fost nevoit să cheme un instalator. În următoarea zi, instalatorul a venit, a strâns câteva șuruburi, a înfiletat câteva chestii, apoi totul a funcționat ca înainte. Profesorul a fost mulțumit. Totuși, când instalatorul i-a dat nota de plată, acesta a fost șocat. Profesorul:
– Asta înseamnă o treime din salariul meu lunar!!!
Până la urmă, totuși, a plătit, iar instalatorul i-a zis:
– Vă înțeleg, să știți. De ce nu veniți la firma noastră, să depuneți dosarul pentru o slujbă de instalator? Veți câștiga de trei ori mai mult decât o faceți acum. Dar nu uitați, când depuneți dosarul, să le spuneți că ați terminat doar 7 clase. Nu le plac oamenii educați.
Prin urmare, profesorul nostru și-a luat o slujbă de instalator, iar viața lui a devenit mai ușoară din punct de vedere financiar. Tot ce trebuia să facă era să strângă un șurub-două.
ÃŽntr-o zi, È™eful companiei a hotărât că trebuie ca fiecare angajat să se ducă la seral, pentru a-È™i termina È™i clasa a 8-a. Profesorul nostru a trebuit să meargă, evident. S-a întâmplat ca primul curs să fie de matematică. Profesorul, vrând să vadă nivelul de cunoaÈ™tere al studenÈ›ilor, i-a întrebat formula ariei cercului. Cel pe care l-a numit a fost chiar profesorul. Ajungând la tablă, È™i-a dat seama că a uitat formula, aÈ™a că a început să o deducă. A umplut tablele cu integrale, diferenÈ›iale etc. La sfârÈ™it, rezultatul pe care-l avea era „minus pi r pătratâ€. Neconvenindu-i acel minus, s-a apucat iarăși de calcule, de la început. Nimic nu s-a schimbat, tot acelaÈ™i rezultat a obÈ›inut. De fiecare dată a obÈ›inut aceeaÈ™i chestie. S-a uitat puÈ›in spre clasă, speriat, moment în care a observat că toÈ›i instalatorii îi È™opteau:
–Schimbă limitele de integrare!